Primăria Municipiului Bocsa

Așezat în zonă colinară, orașul Bocșa are o lungime de 20,2 km și o suprafață de circa 675,9 ha reprezentând intravilanul localității, suprafață ocupată preponderent cu locuințe construite din fondurile cetățenilor, cât și din trei cartiere de blocuri.
Orașul se află situat pe cursul mijlociu al Râului Bârzava, în lunca acestuia și pe firul văilor afluenților săi (Pârâul Gârliștei, Pârâul Valea Mare și Pârâul Moravița). Debitul mediu anual calculat pentru Râul Bârzava este 3,89 m cubi pe secundă.
Orașul se află la 80 de km distanță de Timișoara și 18 km distanță de Reșița, fiind situat la nord de paralela de 45°, coordonatele geografice ale acestei așezări fiind cuprinse între 21°45\' longitudine estică și 45°22\' latitudine nordică.
În general, Bocșa este încercuită la nord și sud de masive dealuri subcarpatice. Dintre acestea cel mai de seamă este masivul Areniș, situat la nord, cu vârful Areniș de 551m, iar partea de sud-vest, respectiv zona Biniș-Doclin, este reprezentată geografic prin dealuri domoale (cea mai cunoscută înălțime fiind Cracul de Aur) după care, spre vest, înălțimile se pierd în Câmpia Banatului.
Media anuală a temperaturii aerului la Bocșa este de +10,3°C, iar media cantităților anuale de precipitații oscilează între 700-800 litri/metru pătrat.
Influența climei submeditaraneene a determinat adaptarea unor specii în localitate, precum: magnolia, smochinul, lămâiul, leandrul, cactusul, dar și platanul. Vegetația este diversificată, dominante fiind pădurile de foioase (stejar, tei, carpen).
Bocșa are o lungime de 20,2 km și o suprafață de circa 675,9 ha, reprezentând intravilanul localității, suprafață ocupată în mare majoritate de case, cât și din trei cartiere de blocuri. Până la 1943 au existat comunele Bocșa Montană, Vasiova și Bocșa Română, iar din acel an primele două comune s-au contopit, formând Bocșa Vasiovei. Ca urmare a aplicării Legii nr. 3 din 31 XII 1960, Bocșa Vasiovei s-a unit cu Bocșa Română, formând orașul Bocșa de astăzi (1 ianuarie 1961).